Ce tip de piele am și cum îmi dau seama singur acasă?

Te speli pe față și pielea strânge, sau până la prânz lucește, iar cremele nu par să meargă. Tipul de piele se stabilește după două lucruri: cât sebum produce pielea și cât de bine reține apa. Ți-l arată patru indicii simple, observate câteva zile la rând.

Ce hotărăște, de fapt, cum se comportă pielea ta

Tipul de piele este rezultatul a două lucruri: cât sebum produc glandele pielii și cât de bine își păstrează apa stratul superficial, cel care funcționează ca o barieră. Mult sebum înseamnă ten gras, puțin sebum înseamnă ten uscat, iar un amestec între cele două, de obicei cu zona frunții, nasului și bărbiei mai grasă, înseamnă ten mixt.

Aici apare cea mai frecventă confuzie: tipul nu este același lucru cu starea pielii. Tipul se schimbă încet, în ani. Starea se schimbă de la o săptămână la alta:

• deshidratarea (lipsa apei, nu a grăsimii) poate apărea și la un ten gras;
• sensibilizarea și roșeața apar după produse prea agresive sau după frig și vânt;
• acneea este o afecțiune, nu un tip de piele.

De aceea cineva poate crede că are „piele uscată” când, de fapt, are un ten gras și deshidratat.

De ce pielea ta nu seamănă cu a prietenei tale

Diferențele dintre două persoane vin, în primul rând, din glandele sebacee. Numărul și mărimea lor sunt în mare parte moștenite, de aceea tenul gras „merge în familie”. Activitatea lor este comandată de hormoni, mai ales de androgeni, hormoni prezenți la ambele sexe, care stimulează producția de sebum^[1]. Asta explică de ce pielea se îngrașă la pubertate și de ce se poate schimba în anumite faze ale ciclului menstrual sau în perioadele de dezechilibru hormonal.

Al doilea mecanism este bariera cutanată. Ea poate fi mai rezistentă sau mai fragilă de la naștere, iar o barieră slabă lasă apa să se piardă prin evaporare^[2]. Din acest motiv două persoane cu aceeași cantitate de sebum pot avea senzații foarte diferite: una se simte confortabil, cealaltă are pielea întinsă și mătăsoasă la vedere, dar iritată.

La structura de bază se adaugă lucruri care schimbă tipul aparent:

• vârsta: producția de sebum scade treptat, iar pielea tinde să se usuce (detaliile pe decenii sunt într-un articol separat);
• clima și încălzirea centrală: aerul rece sau uscat usucă stratul superficial, aerul cald și umed îl face să pară mai gras;
• produsele agresive: săpunurile puternice și exfolierea excesivă degradează bariera. Pielea reacționează adesea producând și mai mult sebum, așa că ajunge uscată la suprafață și lucioasă în același timp.

De aceea sfaturile prietenei, valabile pentru pielea ei, nu se potrivesc automat și pielii tale.

Cum arată fiecare ten și cum îl verifici în 3 pași acasă

Sensibilitatea se poate asocia cu oricare dintre celelalte tipuri, așa că rândul ei descrie mai degrabă o reactivitate decât un nivel de sebum.

Două teste simple te ajută să te încadrezi, în condiții corecte:

1. Testul spălatului simplu. Seara, spală-te cu apă și un gel blând, fără alte produse. Șterge fața prin tamponare, nu aplica nicio cremă și nu te atinge. Observă pielea după 1-2 ore: strângere înseamnă ten uscat, luciu peste tot înseamnă ten gras, luciu doar în zona T înseamnă ten mixt, iar lipsa ambelor semne indică un ten normal.
2. Testul foii absorbante. În aceleași condiții, la 1-2 ore după spălat, apasă ușor câte o foaie absorbantă pe frunte, nas, bărbie și obraji. Urme de grăsime pe toate foile arată ten gras, doar pe cele din zona T arată ten mixt, iar foi curate arată ten normal sau uscat.
3. Repetă verificarea. Fă testele două-trei seri, nu doar una, pentru că o singură seară poate fi influențată de stres, ciclu sau vreme.

Ce ți se poate părea tip de piele, dar nu este

Uneori pielea te păcălește, iar produsele alese după un „tip” greșit îți înrăutățesc situația. Iată situațiile frecvente:

• Ten uscat versus deshidratat. Pielea uscată produce puțin sebum. Cea deshidratată pierde apă și poate fi totuși lucioasă. Primei îi trebuie creme bogate în lipide; celei deshidratate, hidratare (de exemplu cu acid hialuronic) și produse ușoare.
• Ten gras cu barieră afectată. Spălarea excesivă și exfolierea dese lasă pielea lucioasă, dar iritată și descuamată. Soluția este simplificarea rutinei, nu încă un produs „matifiant”.
• Sensibilitate după retinoizi sau acizi. Usturimea este adesea trecătoare, la începutul folosirii. Nu înseamnă că ai piele sensibilă din fire; o pauză și o cremă de barieră ajută.
• Roșeață din rozacee sau acnee. Sunt afecțiuni, nu tipuri de piele, și cer tratament specific.

Dacă te regăsești în ultimele două situații, o consultație dermatologică îți clarifică diagnosticul înainte să cumperi alte produse.

Odată aflat tipul, ce faci concret cu el

Principiul comun este același pentru toate tipurile: alegi produse blânde, puține la număr, potrivite cu ce are nevoie pielea ta acum.

1. Curăță tenul gras cu un gel sau o spumă ușoară, iar tenul uscat cu un lapte sau un balsam demachiant, fără spumă abundentă.
2. Hidratează tenul gras cu un gel-cremă fără ulei, iar tenul uscat sau sensibil cu o cremă bogată în lipide, de exemplu cu ceramide.
3. Protejează pielea de soare în fiecare zi, cu o textură fluidă pentru tenul gras și mai cremoasă pentru cel uscat.
4. Evită săpunurile puternice, exfolierea frecventă și produsele parfumate, mai ales dacă pielea reacționează ușor.

Reevaluează-ți tipul de piele la schimbarea anotimpului, pentru că nevoile pielii se mută odată cu vremea.

Credințe despre ten care te trimit pe drumul greșit

Cinci idei aud foarte des în cabinet, iar fiecare te poate duce la produse nepotrivite.

• Mit: tenul gras nu are nevoie de hidratare. Adevăr: sebumul nu înlocuiește apa. Un ten gras poate fi deshidratat, iar o cremă-gel ușoară ajută.
• Mit: dacă strânge, e curat. Adevăr: strângerea arată că bariera a fost decapată de produse prea agresive.
• Mit: tipul pielii nu se schimbă niciodată. Adevăr: se modifică lent, odată cu vârsta, hormonii și clima.
• Mit: produsele naturale sunt mereu blânde. Adevăr: uleiurile esențiale și extractele din plante sunt printre cauzele frecvente de alergie.
• Mit: pielea sensibilă nu tolerează substanțe active. Adevăr: le tolerează adesea, în concentrații mici, introduse treptat.

Ce le spun pacienților care vin cu această întrebare

Tipul de piele se stabilește mai simplu decât pare, dar nu rămâne același toată viața: îl reevaluez după pubertate, în sarcină, la menopauză și oricând rutina nu mai funcționează. Sfatul meu principal: observă-ți pielea câteva zile, folosește puține produse blânde și nu o agresa. Dacă tenul tot nu se liniștește, o evaluare pe fotografii și istoric, inclusiv online, merită făcută.

Întrebări pe care le aud des